Despre serviciile publice în interesul cetățeanului.

După cum probabil știți, Hoinarul s-a pornit la Budapesta cu chestiuni de importanță inter-galactică, ce a însemnat, însă, și necesitatea de a perfecta anumite acte. În primul an, cum v-am mai spus, iarba e mai verde și vezi doar partea plină a paharului, despre care vă relatez.

Aventura mea maghiară a început la NAV, adică la fiscale. M-am dus pregătit pentru o aventură hard-core cu dosare cu șină, eu doar să întreb, persoanele juridice fără rând, eu îs de la cumătru și alte sechele ale experienței în spațiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului.

Fiecare cetățean străin ajuns pe meleagurile maghiare angajat în activități economice trebuie să obțină un număr fiscal. În Budapesta sunt mai multe birouri NAV și eu am mers la cel mai apropiat. Ca și orice serviciu public are un program lejer – de obicei de la 8:30 până la 18:00 lunea și până la prânz în celelalte zile. Programul lejer nu înseamnă însă Solitare și pauze de ceai și țigară la fiecare sfert de oră.

Totul e organizat eficient. În primul rând – rând electronic. Tragi bilet în funcție de necesitate, iei loc și aștepți. Până îți vine rândul trebuie să completezi un formular în maghiară și cam atât. Formularul îl ai pe loc, nu trebuie să vii cu el imprimat de acasă sau din altă parte.

Sala de așteptare e mare, spațioasă, luminată natural și artificial. Dacă ești (cu) copil ai un loc de joacă – mese, scaune, coli, creioane colorate și cam atât. Ăștia mari și serioși au mai puține opțiuni – un tonomat cu sandwich, altu cu apă și cam atât.

Odată ce numărul e afișat pe led, mergi în altă sală, iei loc la ghișeu și discuți cu funcționarul.

Aceiași experiență am avut-o și la TAJ – casa de asigurări în sănătate.

Pentru eliberarea a 2 documente am avut nevoie de 2 zile (că m-am mișcat eu greu, puteau fi făcute în aceeași zi), 0 HUF plătiți, actul de identitate și 2 hârtii de la angajator. Și nu, nu am stat în rând special pentru expați (că nu există așa ceva).

Cum un serviciu public poate fi făcut eficient, cu cheltuieli minime:

  • Rând electronic cu opțiuni și funcționari dedicați
  • Sistem de monitorizare, astfel încât să nu fie eliberate mai multe bonuri de ordine decât pot fi procesate în ziua respectivă
  • Birou de informație pentru cei care vin să întrebe
  • Săli de așteptare comode și echipate. N-zeci de scaune, aer condiționat care funcționează, lumină și un colț amenajat pentru copii.
  • Săli de audiență separate de spațiul de așteptare. Măcar printr-o sticlă.
  • Keep it simple. Nu complicați lucrurile cu interfețe web și aplicații care merg doar pe iOS 4 sau Android 2.1 și nu văd update cu anii. În Moldova contează mult hârtia cu ștampilă, nu forțați schimbarea bruscă. Nu suntem pregătiți încă să o acceptăm.
  • Respectul reciproc. Trebuia pus primul. Dar e ultimul. Știți voi de ce.

Cu părere de rău în interior nu am putut face poze.

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*